Romana - Calin (file din poveste) descriere Nunta gazelor

  In ultima parte a fragmentului, Eminescu descrie nunta gazelor care are loc in acelasi cadru feeric ca si nunta imparateasca.
  Daca la prima nunta masa era deja pregatita, la pregatirea mesei micilor vietati iau parte toti, fiecare dupa priceperea si rostul lui.
  Furnicile trec ''ducand in gura de faina marii saci'' pentru pregatirea placintelor si a colacilor, iar albinele ''aduc miere, aduc colb marund de aur'' din care cariul va face cercei. Vietatile apar personificate, fiindu-le evidentiate harnicia si priceperea.
  Este infaisata apoi alaiul nuntii in prim plan aflandu-se greierele vornic, insotit de nuntasii veseli. Este prezent si un bondar rotund in pantec, care prin comportare ''somnoros pe nasca popii glasuieste-ncet un cantec'' si tinuta '' in vesmant de catifele ''sporeste farmecul nuntii.
  In caleasca se afla un mire flutur ''cu mustata rasucita'' simbolizand cochetaria masculina.
  Nu lipsesc din apropierea mirelui nici lautarii care nu sunt altii decat tantarii iar norodul curios este reprezentat de multimea gandacilor si a carabusilor.
  Prezenta miresei ''iar mireasa viorica i-asteapta-ndaratul usii'' sugereaza gingasia, timiditatea si emotia puternica. Diminutivele ''voinicel'' si ''glasuieste incet'' precum si comparatia ''ca popii'' il infatiseaza pe bondar imitand rolul preotului.
  Poemul se incheie prin interventia greierului vornic care cere permisiunea de a porni nunta gazelor alaturi de cea imparateasca. Portretul sau realizat cu duiosie si umor aminteste prin submnitate de portretul craiului.
  Nunta gazelor este tipic taraneasca prin organizare si desfasurare, prin alai si veselie. Atmosfera este sarbatoreasca pentru ca intreaga natura este insufletita prin intermediul personificarilor.

Read More

Romana - Calin (file din poveste) descriere Nunta imparateasca

  Partea a doua infatiseaza nunta imparateasca si incepe prin imaginea locului ''care tremur somnoros si lin se bate'' stabilindu-se astfel echilibrul in contrast cu temutul insectelor descris anterior.
  Lacul apare personificat producand un farmec aparte. La masa vor lua loc personaje din povesti, imparati, imparatese, zmei, feti frumosi si chiar luna si soarele.
  Poetul le realizeaza invitatilor la nunta portrete subcinte definindu-i printr-o trasatura de caracter / fizica / vestimentara : ''feti frumosi cu par de aur'',''zmei cu solzii de oteli'',''cititorii cei de zodii''.
  Poetul aduce in prim plan si pe imparatul socru care este prezentat cu umor si ironie. El este infatisat un jilt cu sceptru si mitra inconjurat de pajii care ii asigura comfortul necesar: ''cu crengi il apar, de muscute si zaduf''.
  Intrarea in scena a mirilor este mercata prin interjectia ''iata'', mirii aparand din imparatia codrului.
  Poetul se opreste asupra fetei de imparat, realizat vizual cu exceptia fosnetului rochiei care mareste vraja in tacerea solemna a codrului. Fata este surprinsa in plina miscare, chipul miresei reprezentand un ideal de frumusete feminina. Emotia puternica. bucuria si fericirea pentru implinirea visului de iubire sunt puse in lumina prin comparatia ''fata-i rosie ca marul'', prin metafora ''noroc'' si epitetul ''i-s umezi ochii''.
  Epitetul ''par de aur moale'' si hiperbola ''la pamant mai ca ajunge'' intregesc frumusetea portretului.
  Gratia si delicatetea sunt surprinse prin intermediul epitetelor: ''vine mladioasa, trupul ei frumos il poarta''.
  Steaua aureoleaza portretul miresei de o frumusete desavarsita.

Read More

Romana - Calin (file din poveste) descrierea cadrului

  Prima parte a fragmentului prezinta cadrul natural in care va avea loc nunta, Eminescu transformand un peisaj obisnuit intr-un spatiu feeric, misterios, plin de vraja. Inca de la inceput, prin folosirea verbelor la persoana a II-a: treci, vezi, auzi, este implicat afectiv cititorul. Peisajul infatisat este surprins in momentul noptii. Stralucirea este vizibila de departe ''de departe vezi albind'' iar soaptele padurii se fac si ele simtite. Decorul se completeaza cu iarba care parte de omat si cu imaginea florilor albastre ce ''tremurande in vazduhul tamaiet''. Domina imaginile vizuale realizate prin epitete: ''flori albastre; codrii de arama'' si comparatia ''iarba pare de omat''. Vraja este sporita si printr-o imagine auditiva realizata prin metafora: ''mandra glasuire''. Natura apare insufletita, fosnetul grav al padurii fiind sugerat prin personifacrile ''trunchii poarte suflete, suspina''. Universul edenic este completat de prezenta izvoarelor care dau peisajului dinamism. Ceea ce surprinde aici este imbinarea imaginilor vizuale, auditive, si motorii. Dinamismul este pus in evidenta prin personificari, ''izvoarele trec, suspina, coboara, sar'', dar si prin epitetele ''izvoarele zdrumicate'' si prin metafora ''bulgari fluizi''.
  Splendorile luminoase ale padurii intunecate sunt sugerate prin epitetul ''mandrul intuneric''. Din feeria padurii de argint nu pot lipti micile vietati, fluturi, albine, multimea de gaze care umple cu zumzetul sau intreaga atmosfera. Ele creaza impresia de forfota ametitoare sugerata prin hiperbolele ''mii de fluturi, mii de soiuri de albine''.
  Asadar secventa descriptiva sugereaza o atmosfera de sarbatoare luminoasa dominata de un alb intest si creeaza impresia de incantare si de fericire.

Read More

Romana - Cum realizam o descriere?

  Intr-o descriere obiectiva:
- observati/ganditi-va la ceea ce doriti sa descrieti; la nevoie, documentati-va.
- decideti punctul de vedere (locul in care veti privi) si ordinea descrierii (dinspre ansamblu spre detaliu sau invers; obiectele turistice, etc.)
- dati informatii precise, referitoare la forme, culori, pozitionare etc., fara sa includeti propriile opinii sau impresii.
- insistati pe detaliile caracteristice.
- exprimat-va clar si simplu (figurile de stil trebuie evitate; puteti folosi enumeratii)

  Intr-o descriere subiectiva:
- determinati impresia generala pe care locul respectiv v-a produs-o (in cantare, neliniste, bucurie, tristete, etc.)
- notati detaliile care exprima aceasta impresie de ansamblu, ordinea descrierii urmand intensitatea trairilor voastre.
- insistati asupra transmiterii emotiilor, a gandurilor si a amintirilor trezite de imaginea descrisa.
- in redactare, folositi figuri de stil care sa exprime cat mai sugestiv impresiile si sentimentele voastre.

Read More

Romana - Florin scrie un roman - de Mircea Carturescu, prezentare

   Textul poate fi structurat in trei parti, fiecare avand un titlu independent. Prima parte este reprezentata in Romanul Haiducesc scris de Florin. Acesta prezinta un haiduc, Florea care se opreste la hanul Anitei fara a sti ca acesta il va trada, astfel incat dusmanul sau, Gealatu' il va putea prinde. Haiducul scapa cu ajutorul calului, Balan.
   Intamplarile au loc la sfarsitul evului mediu la Hanul Anitei. Atmosfera este sugerata prin folosirea regionalismelor si a arhaismelor.
   A doua secventa narativa poate fi intitulata Florin si gasca. Florin un copil de treisprezece ani este cel care a scris romanul haiducesc. Dupa ce joaca Duke iese afara sa se plimbe cu rolele si o intalneste pe Ana, fosta iubita pe care vrea sa se razbune pentru ca s-a imprietenit cu un baiat mai mare.
   A treia secventa narative il prezinta pe domnul Florescu terminand de scris un text pentru manual.
   Lumea creata de autor este o lume fictiva, o lume care da frau liber imaginatiei de aceea in finalul textului ne puteam imagina alte intamplari care pot continua la fel.

Read More

Romana - Iapa lui Voda argumentare opera epica

   Genul epic este textul literar in care ideile si sentimentele sunt transmise in mod indirect prin intermediul actiunii si al personajelor.
   Indicii spatiali si temporali sunt precizati: ''intr-o toamna'', ''la Hanul Ancutei'', ''de Santilie''
   O prima trasatura este prezenta unui narator care relateaza intamplarea la persoana I si a III-a
   Un alt argument il constituie prezenta personajelor care sustin actiunea: Ionita, mos Leonte, Ancuta tanara si cealalta si Voda.
   S-a intamplat demult, cand la Hanul Ancutei se afla comisul Ionita. Acesta se lauda cu iapa sa, spunand ca se trage dintr-o iapa la care s-a uitat chiar si Mihai Voda. Mos Leonte curios, ii cere sa spune intamplarea. Chiar atunci intra un boier in han, caruia comisul Ionita a incepui a-i povesti pasul sau, la ragamintea sa. Cineva ii furase pamantul acum ult timp, iar in curand se ducea la Voda, pentru a nu lasa problema si mostenitorilor sai. Zis si facut, ajuns in fata lui Mihai Voda, acesta rusinandu-se cand si-a dat seama ca era insuri boierul de la han.
   Modul de expunere predominant este naratiunea care se impleteste cu dialogul si descrierea.
   Avand trasaturile discutate, putem spune ca textul ''Iapa lui Voda'' apartine genului epic.

Read More

Romana - Cuvant de Tudor Arghezi, Comentariu

   Tudor Arghezi este creatorul unui limbaj poatic nou care si-a pus amprenta asupra poeziei romanesti din secolul al 20-lea, cu volumele ''Cuvinte potrivite'', ''Flori de mucigai''.
    Titlul si campurile lexicale din textul poetic sugereaza tema poeziei: creatia.
    Poetul defineste opera literara ca o modalitate de reflectare prin diverse procedee artistice a unui univers imaginar.
    Poetul transforma realitatea inconjuratoare intr-un adevarat miracol.
    Textul poeziei se structureaza pe baza a trei dominante:
- relatia autor-cititor evidentiata prin adresarea directa catre cititor careia poetului i se confeseaza, destainuindu-i intentiile de a crea o carte.
- lumea cartii: poezia este in esenta sens, viata, armonie de sunete si de culor. Poetul se straduieste sa aleaga cuvintele cele mai potrivite, sa exprime intraga intelepciune si bogatie de sensuri. Aceasta idee este exprimata prin metafora ''intelesuri furnicile''. Metafora ''suflete de molecule'' sugereaza realitatea inconjuratoare ce prinde contur in creatie. Poezia este cantec, este armonie de sunete. Ideea de miniatural este sugerata prin epitetul triplu ''micsorata, subtirica si nepipaita''.
- creatia poetica doreste sa realizeze o lume fictiva, reliefata prin metaforele ''tandrete de curcubeie'', ''scama de zare'', ''drojdii de roua'' sugerand astfel armonia de culor, infinitul, prospetimea. Metafora ''nimicul nepipait'' accentueaza dificultatea actului creator de a surprinde in cuvinte o lume inedita.

Read More

Romana - Descriere personaje ''Pasa Hassan''

   Desi balada poarta numele lui Hassan, personajul principal este Mihai Viteazul care este infatisat in toate momentele actiunii si de a carui prezenta luam cunostrinta inca din primul vers ''Pe voda-l zareste, calare trecand''.
   Astfel inca de la inceput se observa intentia autorului de a prezenta personajele in antiteza.
   Mihai Viteazul, conducatorul armatei romana este un personaj bine conturat atat in antiteza cu Sinan si Hassan, in mod indirect, prin faptele de pe campul de lupta, cat mai ales din perspectiva celorlalte personaje, prin felul in care apar in ochii ingroziti ai pasei.
   Trasatura dominanta derivata chiar din numele sau este vitejia, aceasta fiind sugerata inca din primele versuri prin metafora ''fulgeru-n mana'' dar si prin prezenta permanenta in fruntea ostirii.
   Imaginea voievodului roman ajunge la apogeu atunci cand in ochii ingroziti ai pasei este prezentata hiperbolic evidentiind maretia fizicului, cutezanta si asprimea vorbei.
   Imaginea de invingator nu domina numai campul de lupta ci ramane in constiinta celor invinsi ''caci voda ghiaurul  in toti a bagat, o groaza nebuna''.
    De remarcat este faptul ca multe dintre trasaturile lui Mihai sunt prezentate prin prisma adversarului sau, acesta fiind inca o dovata a maiestriei cu care Cosbuc isi creioneaza personajele.

Read More

Romana - demonstratie opera epica "Pasa Hassan"

   Textul "Pasa Hassan" are ca punct de plecare opera lui Nicolae Balcescu din care Cosbuc pastreaza capitolul intitulat Calugareni. Asadar textul infatiseaza confruntarea ce a avut loc la Calugareni pe raul Neajlov intre romani si turci.
   Pasa Hassan este o opera epica intrucat prezinta o actiune la care iau parte diverse personaje.
   Actiunea baladei este simpla, lineara, si se desfasoara dinamic.
   Expozitiunea cuprindep primele trei strofe avand in centru lumpta intre armata turca in frunte cu Sinan si Hassan, si cea romana condusa de Mihai Viteazul.
   Confruntarea dintre cele doua armate este prezentata in antiteza.
   Prima strofa prezinta imaginea armatei romane aflata in ofensiva. Pentru a sugera forta loviturilor lui Mihai Viteazul autorul foloseste metafora "Cu fulgerul in mana".
   In strofa a doua este prezentata tabara turceasca iar hiperbola "cad in mocirla val dupa val" sugereaza infrangerea turcilor.
    In strofa a treia este prezentat Hassan care preia conducerea ostii turcesti multumindu-se insa sa transmita ordine.
    Intriga este reprezentata de urmatoarele trei strofe. Domnitorul roman se avanta in toiul luptei, dinamismul fiind sugerat de verbele de miscare: pleaca, intra, fuge, zboara...
   Uimirea lui Hassan este sugerata prin constructia "e negru-pamant"
   Desfasurarea actiunii il prezinta pe Mihai in incercarea de al prococs pe Hassan la lupta. Lasitatea acestuia din urma, este evidentiata prin spaima ce il cuprinde, epitetul "fuge nebun" fiind sugestiv in acest sens.
   In ochii ingroziti ai pasei, Mihai apara capata dimensiuni hiperboloce. Inversiunea "salbaticul voda" contureaza figura unui personaj inzestrat cu puteri supranaturale.
   Vorba si rasufletul acestuia au ceva in maretua si asprimea naturii, idee sugerata dr metafora "vorba e tunet, rasufletul ger".
   Punctul culminant il prezinta pe Hassan fugind ingrozit rupandu-si chiar si vesmintele.
    Deznodamantul prezinta salvarea conducatorului de spahii acestuia.
    Ultima strofa sccentueaza ironia si evidentiaza ridiculitatea personajului prin juramantul facut "sa zaca de spaima luna"

Read More