Textul "Pasa Hassan" are ca punct de plecare opera lui Nicolae Balcescu din care Cosbuc pastreaza capitolul intitulat Calugareni. Asadar textul infatiseaza confruntarea ce a avut loc la Calugareni pe raul Neajlov intre romani si turci.
Pasa Hassan este o opera epica intrucat prezinta o actiune la care iau parte diverse personaje.
Actiunea baladei este simpla, lineara, si se desfasoara dinamic.
Expozitiunea cuprindep primele trei strofe avand in centru lumpta intre armata turca in frunte cu Sinan si Hassan, si cea romana condusa de Mihai Viteazul.
Confruntarea dintre cele doua armate este prezentata in antiteza.
Prima strofa prezinta imaginea armatei romane aflata in ofensiva. Pentru a sugera forta loviturilor lui Mihai Viteazul autorul foloseste metafora "Cu fulgerul in mana".
In strofa a doua este prezentata tabara turceasca iar hiperbola "cad in mocirla val dupa val" sugereaza infrangerea turcilor.
In strofa a treia este prezentat Hassan care preia conducerea ostii turcesti multumindu-se insa sa transmita ordine.
Intriga este reprezentata de urmatoarele trei strofe. Domnitorul roman se avanta in toiul luptei, dinamismul fiind sugerat de verbele de miscare: pleaca, intra, fuge, zboara...
Uimirea lui Hassan este sugerata prin constructia "e negru-pamant"
Desfasurarea actiunii il prezinta pe Mihai in incercarea de al prococs pe Hassan la lupta. Lasitatea acestuia din urma, este evidentiata prin spaima ce il cuprinde, epitetul "fuge nebun" fiind sugestiv in acest sens.
In ochii ingroziti ai pasei, Mihai apara capata dimensiuni hiperboloce. Inversiunea "salbaticul voda" contureaza figura unui personaj inzestrat cu puteri supranaturale.
Vorba si rasufletul acestuia au ceva in maretua si asprimea naturii, idee sugerata dr metafora "vorba e tunet, rasufletul ger".
Punctul culminant il prezinta pe Hassan fugind ingrozit rupandu-si chiar si vesmintele.
Deznodamantul prezinta salvarea conducatorului de spahii acestuia.
Ultima strofa sccentueaza ironia si evidentiaza ridiculitatea personajului prin juramantul facut "sa zaca de spaima luna"
Pasa Hassan este o opera epica intrucat prezinta o actiune la care iau parte diverse personaje.
Actiunea baladei este simpla, lineara, si se desfasoara dinamic.
Expozitiunea cuprindep primele trei strofe avand in centru lumpta intre armata turca in frunte cu Sinan si Hassan, si cea romana condusa de Mihai Viteazul.
Confruntarea dintre cele doua armate este prezentata in antiteza.
Prima strofa prezinta imaginea armatei romane aflata in ofensiva. Pentru a sugera forta loviturilor lui Mihai Viteazul autorul foloseste metafora "Cu fulgerul in mana".
In strofa a doua este prezentata tabara turceasca iar hiperbola "cad in mocirla val dupa val" sugereaza infrangerea turcilor.
In strofa a treia este prezentat Hassan care preia conducerea ostii turcesti multumindu-se insa sa transmita ordine.
Intriga este reprezentata de urmatoarele trei strofe. Domnitorul roman se avanta in toiul luptei, dinamismul fiind sugerat de verbele de miscare: pleaca, intra, fuge, zboara...
Uimirea lui Hassan este sugerata prin constructia "e negru-pamant"
Desfasurarea actiunii il prezinta pe Mihai in incercarea de al prococs pe Hassan la lupta. Lasitatea acestuia din urma, este evidentiata prin spaima ce il cuprinde, epitetul "fuge nebun" fiind sugestiv in acest sens.
In ochii ingroziti ai pasei, Mihai apara capata dimensiuni hiperboloce. Inversiunea "salbaticul voda" contureaza figura unui personaj inzestrat cu puteri supranaturale.
Vorba si rasufletul acestuia au ceva in maretua si asprimea naturii, idee sugerata dr metafora "vorba e tunet, rasufletul ger".
Punctul culminant il prezinta pe Hassan fugind ingrozit rupandu-si chiar si vesmintele.
Deznodamantul prezinta salvarea conducatorului de spahii acestuia.
Ultima strofa sccentueaza ironia si evidentiaza ridiculitatea personajului prin juramantul facut "sa zaca de spaima luna"
